Opinions from the Urban Forum 2012 in Bruxelles

Săptămâna trecută Comisia Europeană a organizat  Forumul Urban la Bruxelles,  unde au fost prezentate câteva din propunerile privind modul în care vor putea beneficia orașele europene de fonduri structurale după anul 2014. Am participat și eu la un seminar din cadrul forumului și pot spune că sunt câteva  lucruri foarte interesante în pachetul legislativ propus de Comisie in Octombrie 2011, care ar merita o dezbatere mai amplă. Propunerile urmează să fie dezbătute de Parlamentul European și Statele Membre (SM) și deci mai pot suferi schimbări. Cert este că, după 2014, orașele ar putea căpăta un rol și mai important în implementarea politicii de coeziune, mai ales pentru că a fost recunoscută contribuția lor din ce în ce mai mare atât la creșterea economică, la îmbunătățirea educației sau inovației tehnologice, dar și la probleme grave de ordin social ca sărăcia și segregarea socială, sau poluarea mediului în Europa.

Noutățile propunerilor Comisiei sunt legate și de acordarea de fonduri mai multe special pentru dezvoltarea integrată a orașelor, de exemplu prin direcționarea obligatorie pe viitor a minim 5% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) către acțiuni la nivel urban. O altă noutate este că acest procent de 5% din fondurile FEDR va fi cheltuit printr-un mecanism  de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care va putea îmbina fonduri din diferite Programe Operaționale pentru strategii de intervenții integrate în zonele urbane.  ITI sunt văzute ca investiții de mare anvergură și pot fi folosite pentru tipuri diferite de activități la nivel de cartier, sector, sau arie peri-urbană .

La forum am descoperit și exemple de bună practică în astfel de proiecte, printre care și o experiențădin Budapesta, din care primarii din România s-ar putea inspira pe viitor. În Budapesta a fost revitalizat cu fonduri europene un cartier neglijat din districtul Józsefváros. Prin investiții în renovarea locuințelor și a școlii din cartier, construcția unui teren de sport sau introducerea unor programme locale de training pentru o mai bună angajabilitate a locuitorilor, cartierul a început să se dezvolte. Astfel de intervenții pot fi finanțate pe viitor cu ajutorul ITI și ar merita să fie déjà gândite la nivel local. Comisia oferă de fapt o bază de date cu numeroase exemple de proiecte de succes implementate cu fonduri europene din care primarii noștri ar putea să împrumute câteva idei.

Fondurile ITI vor fi însă direcționate doar spre anumite orașe. Comisia Europeană va lăsa SM să propună câte maxim 20 de orașe care pot fi eligibile pentru astfel de investiții de tip ITI. Mai mult, ele vor trebui fi menționate în Contractul de Parteneriat pe care SM trebuie să îl semneze cu Comisia pentru a primi fonduri structurale din 2014 încolo, deci ar trebui sa fie cunoscute în principiu până la sfârșitul lui 2012.[1] Orașele selectate vor fi adunate pe o Platformă de Dezvoltare Urbană Sustenabilă , care va conține 300 de orașe din toată UE.  Platforma va fi deschisă tuturor pentru a se inspira din rezultatele celorlalți și a câștiga mutual de pe urma experiențelor lor,  mai ales în ceea ce privește abordări inovative ale unor probleme locale în diferite domenii.

Acum mingea este în terenul Statelor Membre să își configureze strategiile de investiții pentru dezvoltare cu ajutorul fondurilor structurale și să le propună în cadrul Contractului de Parteneriat cu Comisia.   În cazul orașelor, este, deci, momentul să ne gândim cum pot ele să profite cât mai mult de fondurile care vor fi puse la dispoziție din 2014. Datorită limitei de 20 de localități care pot fi parte a platformei europene, ar insemna că doar jumătate din reședințele de județ din România ar putea beneficia de ele. Este criteriul mărimii demografice a orașelor unul bun pentru a le alege? În plus, în România, specificarea municipiilor în cadrul Contractului de Parteneriat ar putea foarte ușor ajunge să fie făcută pe criterii politice, și nu neapărat pe baza unei evaluări obiective din care să reiasă care dintre ele ar avea capacitatea administrativă și ideile inovative să susțină astfel de proiecte complexe care să corespundă nevoilor reale ale comunităților locale. Există riscuri de  irosire a fondurilor și pierdere a unor oportunități de dezvoltare pe care nu ni le permitem. De aceea poate ar fi un exercițiu constructiv să ne gândim cum ar putea fi selectate cele 20 de orașe în mod cât mai transparent.  Dacă ne gândim la cazul României, ce orașe am putea propune ca exemple de bună practică în activități inovative pentru a îmbunătății viața comunității locale?

Articol scris de Laura pe 25 februarie 2012

On March 22nd, 2012, posted in: Blog posts by Tags: , , , ,