Lansăm via România EduCaB, primele grupuri de adolescenți la nivelul comunităților mici și mijlocii din România prin bibliotecile publice

În parteneriatul cu Centrul Marta din Letonia, în cadrul unui program Erasmus, lansăm prin România EduCaB primele grupuri de tineri în comunități mici din țară, folosind metodologia dezvoltată de Marta, și având ca facilitatori bibliotecari din județul Dâmbovița. Mai multe detalii pe pagina România EduCaB.

Demarăm proiectul ALERT –Campanie de prevenire a pierderilor de vieți omenești în urma unui cutremur de intensitate ridicatăKick off ALERT – Earthquake risk mitigation campaign

În luna februarie demarăm proiectul ALERT – Campanie de prevenire a pierderilor de vieți omenești în urma unui cutremur de intensitate ridicată. Proiectul ALERT urmărește să prevină pierderea de vieți omenești în urma unui iminent cutremur de intensitate ridicată, mobilizând puterea de generare de informații de către cetățeni, printr-o platformă colaborativă online. Intenționăm astfel să creștem gradul de conștientizare asupra pericolului, să colectăm și diseminăm resurse pentru cei afectați de risc și să stimulăm mobilizarea de fonduri și implicare din partea sectorului public.

Pe scurt, vom dezvolta o platforma de crowd-sourcing de informații culese de cetățeni și voluntari cu privire la clădirile aflate în risc seismic din București. Voluntarii proiectului, sau simpli cetățeni, vor putea încărca automat și în timp real, pe o harta digitală, date (text, poze) din care să reiasă informații despre clădiri aflate în risc. Vom avea în vedere în principal date despre numărul de persoane care locuiesc în imobilul respectiv, dar și alte tipuri de informații: dacă imobilul mai există sau e deja demolat/părăsit, dacă sunt imobile locuite în imediata proximitate care pot fi afectate de prăbușirea celui vizat, dacă sunt diferite funcțiuni (ex. magazin, birouri ș.a.) unde lucrează oameni și/sau există circulație zilnică de clienți. Astfel, intenționăm să facem un ”recensământ” al oamenilor aflați în risc.

Intenționăm să lansăm această platformă spre finalul primăverii. Între timp, am început lucrul pe partea de programare și grafică și ne extindem echipa cu un coordonator de proiect.

ALERT se înscrie în interesul nostru de a testa puterea noilor tehnologii – aici cu o aplicație de crowd-sourcing de date de la cetățeni – pentru a veni în întâmpinarea provocărilor cu care se confruntă comunitățile locale.

Proiectul este finanțat de Telekom în urma concursului de proiecte Te Implici și este implementat ca demers în parteneriat al CRIDL și Make Better.

Puteți urmări o scurtă prezentare a proiectului ALERT aici.

Foto: Câștigătorii campaniei de selecție de proiecte TeImplici a Telekom România

In February we kick off the project ALERT, a campaign to prevent casualties in case of an earthquake of high intensity. ALERT is an eartquake risk mitigation project aiming to mobilize citizen engagement in data and resource gathering through an online collaborative platform. The project is designed to raise awareness on seismis risk in Bucharest, collect and disseminate resources to those affected by this risk and advocate for mobilization of funds and public sector action.

In brief, we will develop a data crowd sourcing platform from citizens and volunteers on seismic risk buildings in Bucharest(so called red dot buildings). Project volunteers and citizens will be able to upload real time data on a digital map (text & pictures) showing information about buildings at risk. We specifically target raising data about the number of people living in such buildings, as well as other types of information such as: whether the property is still in place or it’s already demolished, whether there are other residential building in close proximity to these that can be affected in case of collapse, whether such buildings or neighboring ones host different functions (eg. shops, offices, etc.) where people are working or visiting, as customers. All in all, we wish to make a “census” of people at risk.

Our team will be working on this platform and plans to launch it towards the end of spring. Meanwhile, we seek to expand our team with a deisgnated volunteer and campaign coordinator.

ALERT is alliged to our core interest to test the power of new technologies – in this case, a data crowdsourcing application – to meet challenges faced by local communities.

The project is funded by Telekom, following TeImplicy project competition and is implemented in partnership by CRIDL and Make Better.

Watch our brief ALERT project presentation here.

Photo: winners of the projects selection campaign Te Implici, ran by Telekom Romania in December 2016

The 3rd edition of RICAP is on!The 3rd edition of RICAP is on!

We are super happy to announce that we have selected the 18 companies we will be working with during the next 6 months.

RICAP is designed to help tech entrepreneurs to boost their businesses and get their innovations globally. The novelty of this edition is that we have 2 tracks: RICAP Academy where we have selected 15 companies to help them validate their technologies and boost their potential and RICAP Accelerator where we have selected 3 companies to work with and support them to grow faster and get on the international market.

The program is at its 3rd edition and we could see during the process that both the technology, both the companies have become more sophisticated, covering specific need and having a better understanding on the market needs. This is why we are sure that the national innovation ecosystem is growing and programs like RICAP are needed in order to support startups with global potential.

Stay tuned for news and take a look of the companies selected for this edition.

 

We are super happy to announce that we have selected the 18 companies we will be working with during the next 6 months.

RICAP is designed to help tech entrepreneurs to boost their businesses and get their innovations globally. The novelty of this edition is that we have 2 tracks: RICAP Academy where we have selected 15 companies to help them validate their technologies and boost their potential and RICAP Accelerator where we have selected 3 companies to work with and support them to grow faster and get on the international market.

The program is at its 3rd edition and we could see during the process that both the technology, both the companies have become more sophisticated, covering specific need and having a better understanding on the market needs. This is why we are sure that the national innovation ecosystem is growing and programs like RICAP are needed in order to support startups with global potential.

Stay tuned for news and take a look of the companies selected for this edition.

 

Am lansat ediția a doua a programului. Aplicațiile RICAP sunt deschise până pe 5 decembrie!

La începutul acestei luni am lansat a doua ediție a programului RICAP și abia așteptăm să cunoaștem inovatorii în tehnologie cu care vom lucra în perioada următoare.

RICAP oferă antreprenorilor în tehnologie 6 luni de mentorat personalizat cu specialiști din Statele Unite și România, acces la vasta rețea internațională adusă de partenerul american, Larta Institute, workshop-uri și traininguri în vederea dezvoltării instrumentelor de comercializare, conexiuni importante în industrie, parteneriate pentru dezvoltarea tehnologiei și investiții directe.

Aplicațiile se pot face online pe www.ricap.ro până pe 5 decembrie și pot aplica antreprenorii, cercetătorii și reprezentanți ai spin off-urilor care au dezvoltat o inovatie tehnologică în domenii ca ITC, agritech, cleantech, medtech și nu numai.

Aflat deja la a doua ediţie, RICAP a sprijinit până acum 30 de antreprenori în tehnologie să își valideze inovația, să aibă acces la resurse și instrumente despre piață, să intre în contact cu parteneri și investitori. A fost un parcurs intens atât pentru noi, cât și pentru companiile participante care și-au dezvoltat business-ul, au interacționat cu specialiști reputați la nivel internațional și au dezvoltat conexiuni cu parteneri și investitori.

Anul acesta, RICAP propune un program extins, cu o componentă nouă de accelerare, pentru antreprenorii în tehnologie care au dezvoltat produse inovatoare cu potențial de comercializare la nivel global.

RICAP va avea două componente: RICAP Academy care sprijină antreprenorii să își valideze tehnologia, primind feedback și mentorat personalizat, astfel încât să fie pregătiți pentru piață și RICAP Accelerator, primul accelerator în tehnologie din România, adresat companiilor mature, oferindu-le servicii prin care să își perfecționeze propunerea financiară, să intre în legătură cu investitori și să obțină finanțare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

Ce oferă RICAP?

Fiecare companie din Academy va avea dedicat un mentor român cu experiență în zona de business și tehnologie, cum ar fi Sergiu Neguț, Dan Mihăescu sau Andrei Pitiș și un mentor din Statele Unite pentru a dezvolta un management toolkit (strategia de go to market, strategia de comercializare și alte instrumente adaptate la nevoile fiecărei companii), vor avea acces la un workshop intensiv în București cu speakeri internaționale cu privire la comercializarea inovării, webinarii, industry saloons și, la finalul programului, sesiuni de feedback cu specialiști din Statele Unite și un eveniment tip Demo Day.

Pentru companiile din RICAP Accelerator, programul propunere coaching și consultanță one- on-one pe zona de dezvoltare strategică și atragere de investiții, servicii specializate de suport: juridice, financiare, proprietate intelectuală și marketing, investiții directe de până la 30.000 de Euro pentru companiile selectate contra equity (7- 10%), spațiu de lucru în București, două vizite de business în Statele Unite pentru conexiuni strategice și pitching și, la finalul programului, un eveniment de pitching în care vor fi invitați investitori și VC.

Elementul de noutate pe care îl aduce RICAP completează ecosistemul antreprenorial autohton, adăugând componenta de accelerare propriu- zisă. Aceasta implică un angajament al programului de a acorda pachete de finanțare de până la 30.000 de Euro pentru companiile selectate, în schimbul unei cote de participare în acționariatul firmelor (equity) de 7- 10%.

Dragoș Pîslaru, director de program

După procesul de aplicare, deschis până pe 5 decembrie, se vor selecta până la 20 de companii – 15 companii pentru RICAP Academy și între 3 și 5 companii pentru RICAP Accelerator.

Pregătim o nouă ediție RICAP!

În ultima vreme am lucrat la un nou design pentru programul RICAP, bazat pe experiența din ediția anterioară și feedbackul celor din program. Așa că, great things are about to happen!

RICAP este un ecosistem construit în jurul unei rețele internaționale bazate pe tehnologie, care ajută antreprenorii să își valideze tehnologia, să primească feedback relevant de la profesioniști din domeniu și să aibă acces la mentori, adviseri și investitori.

Atunci când am început RICAP, în 2013, provocarea a fost de a conecta antreprenorii în tehnologie la o rețea internațională, astfel încât să vină pe piață cu produse valide. Tocmai de aceea, am creat un program care le oferă acces la informații legate de piață, know- how și capital, astfel încât să își dezvolte business-urile și să își pregătească produsele sau serviciile pentru piața globală.

Asta a făcut RICAP pentru 30 de antreprenori în tehnologie și asta va face, din această toamnă, RICAP Academy – sprijină antreprenorii să își valideze tehnologia, să primească feedback și mentorat personalizat, astfel încât să fie pregătiți pentru piață.

În acești 2 ani absolut fantastici, am descoperit antreprenori pasionați și companii solide care aveau nevoie de mai mult. Aveau nevoie de acces la parteneri și investitori, la capital, la resursele principale pentru a-și dezvolta mai repede companiile. Astfel, am dezvoltat RICAP Accelerator, pentru companii mature care să le ajute să își perfecționeze propunerea financiară, să intre în legătură investitori și să obțină finanțare pentru următoarea etapă de dezvoltare.

RICAP Academy și RICAP Accelerator au în comun obiectivul de a se adapta la nevoile antreprenorilor români în tehnologie, pentru a-i ajuta să dezvolte business-uri solide, oferind mentorat și servicii personalizate. Abordând aceste nevoi, RICAP ajută antreprenorii în tehnologie să ajungă pe piețe internaționale.

Așadar, se anunță o perioadă intensă și fascinantă pentru antreprenorii români în tehnologie.

Stay tuned! Much more to come!

Plan de Acţiune pentru Dezvoltare Locală- Raionul Cahul, Republica MoldovaAction Plan for Local Development in Cahul region, Republic of Moldova

CRIDL a elaborat, pe parcursul lunilor mai – iulie 2013 Planul de Acţiune pentru raionul Cahul, Republica Moldova, ca parte a proiectului european VIVA EASTPART – Valorizarea centrelor istorice prin îmbunătățirea capacității de gestiune pentru localități de mici dimensiuni aflate în zona parteneriatului Estic.

 Proiectul VIVA EASTPART vizează elaborarea unei metodologii de valorificare sustenabilă pentru dezvoltare locală a patrimoniului cultural şi natural, implicând comunitatile locale si actorii locali din trei zone-pilot: Valea Hârtibaciului din România (Asociaţia pentru Tranziţie Urbană- lider de proiect), regiunea Tavush din Armenia ( parteneri locali: ARMECAS – Asociația Armeană pentru Ecoturism) şi raionul Cahul din Republica Moldova (parteneri locali: ACTIE – Agenția de Cooperare Transfrontalieră și Integrare Europeană).

Cătălina Preda și Gruia Bădescu, membrii ai CRIDL, au fost cooptați în echipa de experţi internaţionali ai proiectului, reunind specialişti din Italia, Spania, Armenia şi România. Cătălina și Gruia au elaborat metodologia în cadrul a trei seminare tematice şi au lucrat cu actorii locali pe parcursul proiectului, incluzând trei ateliere în fiecare zonă pilot. Experţii CRIDL şi echipa ACTIE au colaborat la o serie de activităţi din proiect- analiza contextului teritorial local, naţional şi european, elaborarea suportului metodologic al dezvoltarii teritoriului prin cultura, organizarea activităţilor de planificare participativă, care au condus la schițarea planurilor locale de acțiune și a unor idei de proiecte care sunt concepute pentru a promova experiențele și valorile locale dar și pentru a testa metodologia și pentru a stimula o dezvoltare durabilă a teritoriului.

Planul de Acţiune este un instrument de lucru pentru realizarea obiectivului general al sustinerii unei dezvoltari echilibrate a teritoriului, care sa genereze o dezvoltare economica bazata pe resursele de peisaj si patrimoniu cultural, in acelasi timp contribuind la dezvoltarea capacitatilor locale pentru o abordare teritoriala integrata din partea comunitatilor implicate. Planul de Actiune Local pentru zona reprezentativa din Raionul Cahul a rezultat ca urmare a desfasurarii celor trei ateliere locale, in care actori locali, echipa ACTIE şi experţii CRIDL au dezbatut prioritatile raionului (implicit ale zonei Moldova de Sud) in contextul dezvoltarii locale printr-o abordare centrata pe sisteme culturale teritoriale, a carei metodologie a fost stabilita in dezbaterile din cadrul a trei ateliere tematice. Planul de Actiune Local răspunde cerintelor exprimate de actorii locali dar si caracteristicilor esentiale ale teritoriului de referinta: generarea unei creșteri socio- economice menținând calitatile peisajului natural și protejând totodată patrimoniul cultural material , imaterial, traditiile si obiceiurile prin punerea in valoare adecvata. Scopul acestui Plan de Acțiune Local este adoptarea unei serii de măsuri care să armonizeze aspectele relevate prin analiza teritoriului/contextului teritorial si care sa induca cresterea calitatii vietii populației locale pe termen lung cat si constientizarea de catre comunitatile locale a modalitatilor de dezvoltare prin patrimoniu şi peisaj . Un alt obiectiv este crearea unui model de actiune teritorial- cultural replicabil si in alte zone ale Republicii Moldova sau in zone de interventie a proiectului din estul Europei.

 

CRIDL has developed, during May – July 2013, the Local Action Plan for the Cahul district, Republic of Moldova, as part of the EU-sponsored VIVA EASTPART project: Valorisation and Improving of Management of Small Historic Centers in the Eastern Partnership Region.

VIVA EASTPART’s goal is to develop a methodology for the sustainable valorization for local development of natural and cultural heritage in the specific context of post-socialist countries, involving local communities and local stakeholders in three pilot areas: the Hârtibaciu Valley in Romania (Association for an Urban Transition- project leader), the Tavush region of Armenia (local partners: ARMECAS – Armenian Ecotourism Association) and the Cahul district of Moldova (local partners: ACTIE – The Agency for Crossborder Cooperation and European Integration).

Cătălina Preda and Gruia Bădescu, CRIDL members, have been coopted as part of the team of international experts from Italy, Spain, Armenia and Romania who developed the methodology through three thematic seminars and worked at the local level with stakeholders in three local workshops and beyond. The CRIDL experts have worked with ACTIE on an array of activities of the project, including the analysis of the local, national and European territorial context, the methodological support of local development through cultural heritage, the organization of the process of participatory planning, culminating in the drafting of local action plans and project ideas designed to promote local values and experiences but also to test the methodology and to stimulate the sustainable development of the territory.

The Action Plan is a document intended as a working tool to achieve the general objective of supporting a balanced territorial development, based on landscape/nature and cultural heritage as resources and the cultural territorial system approach, identified as the central methodological set of tools for the project areas. The Local Action Plan for the Cahul district is the outcome of three local workshops in which the project team, CRIDL experts and local working groups established the local intervention priorities and the strategic framework for action. The Plan answers to the demands expressed by local stakeholders as well as to the characteristics of the territory: generating socio-economic growth while maintaining the qualities and values of the natural landscape and protecting and valorizing cultural heritage- material and immaterial, traditions and customs. The purpose of this Local Action Plan is to adopt a series of measures to 1) harmonize aspects which emerged through the analysis of the territory/ territorial context; 2) to increase the quality of life of the local population on the local term and 3) to increase the awareness of local communities on development opportunities through heritage and landscape. Furthermore, another important goal of this document is to create a territorial-cultural model of action which can be replicable in other areas of the Republic of Moldova or other areas in Eastern Europe.

 

Suntem online!We’re online!

 

Primavara. Am terminat procedurile birocratice de înființare, ne-am apucat serios de treabă și e timpul să facem un prim pas către public: să ne prezentam în mediul online.

Mulțumim că ne-ați vizitat pagina și ne-am bucura de feedback!

Spring. We’re done with all the bureaucratic set-up procedure and we began serious work so it’s about time to do a first step towards the public: to introduce ourselves in the online environment.

Thank you for visiting our page and we would welcome your feedback!

Impresii de la Forumul Urban 2012 din BruxellesOpinions from the Urban Forum 2012 in Bruxelles

Săptămâna trecută Comisia Europeană a organizat  Forumul Urban la Bruxelles,  unde au fost prezentate câteva din propunerile privind modul în care vor putea beneficia orașele europene de fonduri structurale după anul 2014. Am participat și eu la un seminar din cadrul forumului și pot spune că sunt câteva  lucruri foarte interesante în pachetul legislativ propus de Comisie in Octombrie 2011, care ar merita o dezbatere mai amplă. Propunerile urmează să fie dezbătute de Parlamentul European și Statele Membre (SM) și deci mai pot suferi schimbări. Cert este că, după 2014, orașele ar putea căpăta un rol și mai important în implementarea politicii de coeziune, mai ales pentru că a fost recunoscută contribuția lor din ce în ce mai mare atât la creșterea economică, la îmbunătățirea educației sau inovației tehnologice, dar și la probleme grave de ordin social ca sărăcia și segregarea socială, sau poluarea mediului în Europa.

Noutățile propunerilor Comisiei sunt legate și de acordarea de fonduri mai multe special pentru dezvoltarea integrată a orașelor, de exemplu prin direcționarea obligatorie pe viitor a minim 5% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) către acțiuni la nivel urban. O altă noutate este că acest procent de 5% din fondurile FEDR va fi cheltuit printr-un mecanism  de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care va putea îmbina fonduri din diferite Programe Operaționale pentru strategii de intervenții integrate în zonele urbane.  ITI sunt văzute ca investiții de mare anvergură și pot fi folosite pentru tipuri diferite de activități la nivel de cartier, sector, sau arie peri-urbană .

La forum am descoperit și exemple de bună practică în astfel de proiecte, printre care și o experiențădin Budapesta, din care primarii din România s-ar putea inspira pe viitor. În Budapesta a fost revitalizat cu fonduri europene un cartier neglijat din districtul Józsefváros. Prin investiții în renovarea locuințelor și a școlii din cartier, construcția unui teren de sport sau introducerea unor programme locale de training pentru o mai bună angajabilitate a locuitorilor, cartierul a început să se dezvolte. Astfel de intervenții pot fi finanțate pe viitor cu ajutorul ITI și ar merita să fie déjà gândite la nivel local. Comisia oferă de fapt o bază de date cu numeroase exemple de proiecte de succes implementate cu fonduri europene din care primarii noștri ar putea să împrumute câteva idei.

Fondurile ITI vor fi însă direcționate doar spre anumite orașe. Comisia Europeană va lăsa SM să propună câte maxim 20 de orașe care pot fi eligibile pentru astfel de investiții de tip ITI. Mai mult, ele vor trebui fi menționate în Contractul de Parteneriat pe care SM trebuie să îl semneze cu Comisia pentru a primi fonduri structurale din 2014 încolo, deci ar trebui sa fie cunoscute în principiu până la sfârșitul lui 2012.[1] Orașele selectate vor fi adunate pe o Platformă de Dezvoltare Urbană Sustenabilă , care va conține 300 de orașe din toată UE.  Platforma va fi deschisă tuturor pentru a se inspira din rezultatele celorlalți și a câștiga mutual de pe urma experiențelor lor,  mai ales în ceea ce privește abordări inovative ale unor probleme locale în diferite domenii.

Acum mingea este în terenul Statelor Membre să își configureze strategiile de investiții pentru dezvoltare cu ajutorul fondurilor structurale și să le propună în cadrul Contractului de Parteneriat cu Comisia.   În cazul orașelor, este, deci, momentul să ne gândim cum pot ele să profite cât mai mult de fondurile care vor fi puse la dispoziție din 2014. Datorită limitei de 20 de localități care pot fi parte a platformei europene, ar insemna că doar jumătate din reședințele de județ din România ar putea beneficia de ele. Este criteriul mărimii demografice a orașelor unul bun pentru a le alege? În plus, în România, specificarea municipiilor în cadrul Contractului de Parteneriat ar putea foarte ușor ajunge să fie făcută pe criterii politice, și nu neapărat pe baza unei evaluări obiective din care să reiasă care dintre ele ar avea capacitatea administrativă și ideile inovative să susțină astfel de proiecte complexe care să corespundă nevoilor reale ale comunităților locale. Există riscuri de  irosire a fondurilor și pierdere a unor oportunități de dezvoltare pe care nu ni le permitem. De aceea poate ar fi un exercițiu constructiv să ne gândim cum ar putea fi selectate cele 20 de orașe în mod cât mai transparent.  Dacă ne gândim la cazul României, ce orașe am putea propune ca exemple de bună practică în activități inovative pentru a îmbunătății viața comunității locale?

Articol scris de Laura pe 25 februarie 2012

Săptămâna trecută Comisia Europeană a organizat  Forumul Urban la Bruxelles,  unde au fost prezentate câteva din propunerile privind modul în care vor putea beneficia orașele europene de fonduri structurale după anul 2014. Am participat și eu la un seminar din cadrul forumului și pot spune că sunt câteva  lucruri foarte interesante în pachetul legislativ propus de Comisie in Octombrie 2011, care ar merita o dezbatere mai amplă. Propunerile urmează să fie dezbătute de Parlamentul European și Statele Membre (SM) și deci mai pot suferi schimbări. Cert este că, după 2014, orașele ar putea căpăta un rol și mai important în implementarea politicii de coeziune, mai ales pentru că a fost recunoscută contribuția lor din ce în ce mai mare atât la creșterea economică, la îmbunătățirea educației sau inovației tehnologice, dar și la probleme grave de ordin social ca sărăcia și segregarea socială, sau poluarea mediului în Europa.

Noutățile propunerilor Comisiei sunt legate și de acordarea de fonduri mai multe special pentru dezvoltarea integrată a orașelor, de exemplu prin direcționarea obligatorie pe viitor a minim 5% din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) către acțiuni la nivel urban. O altă noutate este că acest procent de 5% din fondurile FEDR va fi cheltuit printr-un mecanism  de Investiții Teritoriale Integrate (ITI), care va putea îmbina fonduri din diferite Programe Operaționale pentru strategii de intervenții integrate în zonele urbane.  ITI sunt văzute ca investiții de mare anvergură și pot fi folosite pentru tipuri diferite de activități la nivel de cartier, sector, sau arie peri-urbană .

La forum am descoperit și exemple de bună practică în astfel de proiecte, printre care și o experiențădin Budapesta, din care primarii din România s-ar putea inspira pe viitor. În Budapesta a fost revitalizat cu fonduri europene un cartier neglijat din districtul Józsefváros. Prin investiții în renovarea locuințelor și a școlii din cartier, construcția unui teren de sport sau introducerea unor programme locale de training pentru o mai bună angajabilitate a locuitorilor, cartierul a început să se dezvolte. Astfel de intervenții pot fi finanțate pe viitor cu ajutorul ITI și ar merita să fie déjà gândite la nivel local. Comisia oferă de fapt o bază de date cu numeroase exemple de proiecte de succes implementate cu fonduri europene din care primarii noștri ar putea să împrumute câteva idei.

Fondurile ITI vor fi însă direcționate doar spre anumite orașe. Comisia Europeană va lăsa SM să propună câte maxim 20 de orașe care pot fi eligibile pentru astfel de investiții de tip ITI. Mai mult, ele vor trebui fi menționate în Contractul de Parteneriat pe care SM trebuie să îl semneze cu Comisia pentru a primi fonduri structurale din 2014 încolo, deci ar trebui sa fie cunoscute în principiu până la sfârșitul lui 2012.[1] Orașele selectate vor fi adunate pe o Platformă de Dezvoltare Urbană Sustenabilă , care va conține 300 de orașe din toată UE.  Platforma va fi deschisă tuturor pentru a se inspira din rezultatele celorlalți și a câștiga mutual de pe urma experiențelor lor,  mai ales în ceea ce privește abordări inovative ale unor probleme locale în diferite domenii.

Acum mingea este în terenul Statelor Membre să își configureze strategiile de investiții pentru dezvoltare cu ajutorul fondurilor structurale și să le propună în cadrul Contractului de Parteneriat cu Comisia.   În cazul orașelor, este, deci, momentul să ne gândim cum pot ele să profite cât mai mult de fondurile care vor fi puse la dispoziție din 2014. Datorită limitei de 20 de localități care pot fi parte a platformei europene, ar insemna că doar jumătate din reședințele de județ din România ar putea beneficia de ele. Este criteriul mărimii demografice a orașelor unul bun pentru a le alege? În plus, în România, specificarea municipiilor în cadrul Contractului de Parteneriat ar putea foarte ușor ajunge să fie făcută pe criterii politice, și nu neapărat pe baza unei evaluări obiective din care să reiasă care dintre ele ar avea capacitatea administrativă și ideile inovative să susțină astfel de proiecte complexe care să corespundă nevoilor reale ale comunităților locale. Există riscuri de  irosire a fondurilor și pierdere a unor oportunități de dezvoltare pe care nu ni le permitem. De aceea poate ar fi un exercițiu constructiv să ne gândim cum ar putea fi selectate cele 20 de orașe în mod cât mai transparent.  Dacă ne gândim la cazul României, ce orașe am putea propune ca exemple de bună practică în activități inovative pentru a îmbunătății viața comunității locale?

Articol scris de Laura pe 25 februarie 2012

Posted in Uncategorized