Oportunitati Horizon 2020 pentru inovatii locale

Horizon 2020, programul UE pentru finantare a cercetarii, dezvoltarii si inovatiei (CDI) a fost lansat la sfarsitul anului trecut si a intrat in perioada de implementare incepand cu ianuarie 2014. Programul deja ofera oportunitati foarte interesante pentru proiecte de dezvoltare locala.  

Care este rationamentul Horizon 2020?

Fata de FP7, o noutate a programului Horizon 2020 este concentrarea mai mare a finantarii pe investitii care vizeaza rezolvarea unor provocari majore ale societatii europene. In urma deciziilor luate la nivelul UE prin adoptarea Agendei Europa 2020 si a propunerilor initiativei “Uniunea Inovatiei”, toate programele UE vizeaza atingerea unor obiective de dezvoltare “inteligenta, sustenabila si inclusiva”. In esenta, acele obiective se regasesc in nucleul oricarei initiative UE, si anunta trecerea la un nou mod de a gandi dezvoltarea: unul bazat pe o abordare sistemica a provocarilor economice, sociale si de mediu, si pe o accentuare a rolului folosirii si nu numai generarii rezultatelor cunoasterii, cercetarii, si inovatiei in promovarea dezvoltarii.  Pe langa universitati si institutii de cercetare, Horizon 2020 are in centru rolul firmelor, al administratiei publice, organizatiilor civice si a cetatenilor in a contura beneficiile dorite de pe urma inovatiilor.  

Prin Horizon 2020 s-au alocat fonduri catre trei mari obiective: Excelenta in stiinta, Leadership industrial si Provocari ale societatii (conform Strategiei EU2020). In plus, exista alte cateva obiective orizontale, cum ar fi “Stiinta in si pentru societate”, care promoveaza o abordare “responsabila” a cercetarii si inovatiei, si o implicare mult mai larga a publicului si a celor care urmeaza sa foloseasca rezultatele cercetarii si inovatiei, in procesul ca atare de CDI.  

Principiul pe care se bazeaza H2020 este ca se finanteaza intreg ciclul de inovare, de la cercetarea de baza, testari si protipuri, pana la demonstratii la scala mare sau reala, incurajarea comercializarii produselor in stare pre-comerciala, plus difuzarea mult mai larga a inovatiilor. Horizon 2020 este deci un program dedicat si cercetarii traditionale, dar nu numai.

Oportunitati pentru mai multa “actiune” locala si punere in practica a rezultatelor CDI

Horizon 2020 ofera mai multa flexibilitate in a introduce “actiunea” in procesul de cercetare si inovare, de a contribui la iteratii ale pasilor acestui proces, chiar si in domenii atat de multidisciplinare ca dezvoltarea locala. Pentru proiecte de dezvoltare locala vor fi foarte interesante call-urile din cadrul “Societal Challenge 6: Europe in a changing world – inclusive, innovative and reflective Societies” – programul de lucru al call-urilor pe 2014-2015 poate fi accesat aici.

Am remarcat deja cateva call-uri recente interesante ca potentiale surse de finantari de proiecte de cercetare in stiinte sociale (inclusiv in domenii ca dezvoltarea urbana, sau patrimoniu cultural), dar si de promovare a inovatiilor in dezvoltare locala, pentru care se pot depune propuneri de anul acesta pana in 2015:

REFLECTIVE-2-2015: Emergence and transmission of European cultural heritage and Europeanisation

REFLECTIVE-3-2015: European cohesion, regional and urban policies and the perceptions of Europe

REFLECTIVE-6-2015: Innovation ecosystems of digital cultural assets

INSO-1-2015: ICT-enabled open government

INSO-4-2015: Innovative schemes for open innovation and science 2.0

INSO-5-2015: Social innovation Community

E interesant de exeplu call-ul INSO-4-2015: Innovative schemes for open innovation and science 2.0, care ofera o oportunitate foarte interesanta pentru dezvoltarea capacitatii de inovare a administratiei publice, nu numai a sectorului privat. Sunt targetate activitati de creare de scheme de training si leadership in inovatie in organizatiile administratiei publice la nivel national sau regional, de exemplu prin platforme online de training, testare de curicule pentru instituirea unor procese de inovare, si de “deep dive” ale persoanelor trainuite in solutionarea unor probleme la nivel local.   

Un alt exemplu de actiune inovativa care poate obtine finantare prin Horizon 2020 – de exemplu prin INSO-5-2015: Social innovation Community sau INSO-1-2015: ICT-enabled open government (dar si prin Fonduri Structurale) sunt “Laboratoarele Vii” (Living Labs).  Conceptul a fost initiat de MIT in America si a inceput sa fie adoptat in din ce in ce mai multe organizatii, orase si regiuni in Europa, datorita caracterului lor interactiv care incurajeaza in mod natural fluiditatea proceselor de inovare.

Prin definitie, Laboratoarele Vii sunt “ecosisteme deschise de inovatie centrate pe useri / beneficiarii inovatiilor, bazate pe o abordare sistematica de “co-creare” / de implicare directa a beneficiarilor in procesul de inovatie, prin integrarea acestor procese in viata comunitatilor sau in medii reale de activitate.”  O alta denumire a Laboratoarelor Vii este cea de Public-Private-People Partnerships. Mai multe detalii se pot gasi intr-un factsheet publicat de Comisie pe platforma RIS3, plus pe Reteaua Europeana de Living Labs (ENoLL).

Laboratoarele Vii sunt centrate pe adaptarea unor noi solutii ICT la nevoile specifice ale unor comunitati diverse, cu capabilitati si contexte locale diferite.  Conceptul poate fi aplicat la procesul de inovatie locala, unde se poate observa limpede importanta includerii societatii civile sau a cetatenilor in procesul de concepere si dezvoltare a unor servicii publice. Se gasesc deja foarte multe exemple concrete de astfel de initiative pe pagina ENoLL:

  • Amsterdam Living Lab , care se concentreaza pe crearea unei organizatii sustenabile care sa ofere servicii orasului / sectorului privat / cetatenilor in generarea si utilizarea de solutii ICT pentru masurarea si imbunatatirea mobilitatii urbane, eficientei energetice, etc.  
  • CitiLab, din Barcelona, care combina calitati de centru de training si incubator de idei de inovatii sociale cu aplicatii la nivel urban.
  • Tot din Barcelona, UpSocial, impreuna cu  guvernul local, a lansat un proiect de testare si adaptare la nivel local de solutii de inovatii sociale produse deja in alte orase, care au ca scop ameliorarea unor probleme sociale ca somajul in randul tinerilor. Detalii aici.   
  • In Statele Unite, o formula de Living Lab este GovLab, deschis de Universitatea din New York, ce introduce un mod foarte dinamic si interactiv de generare si testare a unor solutii de politici publice nationale si locale.   

Networks of networks

Exista foarte multe alte instrumente noi care vin o data cu Horizon 2020, multe din ele bazate pe formarea de retele sau comunitati locale si internationale de cercetatori, universitati, actori din mediul public si privat, sau societatea civila. Daca FP7 si FP6 au deschis drumul in acest sens, Horizon 2020 pune si mai mult focus pe promovarea de aceste noi tipuri de parteneriate intre actorii sistemului de inovatie si o mai buna conectare a cererii si ofertei de inovatii in modalitati de rezolvare a unor probleme din societate. Mai jos sunt doua alte initiative noi, la care am putea participa pe viitor: 

  • Desi actioneaza la nivel european ca o suma de retele europene de initiative locale,  Parteneriatele Europene de Inovare (EIP) sunt focalizate pe promovarea coordonarii activitatilor CDI la nivel european pe anumite domenii tematice, care corespund provocarilor societale identificate la nivel UE (imbatranirea populatiei, agricultura sustenabila, apa, materii prime, orase inteligente). EIP pentru Orase Inteligente are de exemplu rolul de a difuza inovatiile din reteaua formata la nivel european si sa creeze sinergii intre ele. Pentru asta, s-au constituit deja primele retele de proiecte si s-a publicat o platforma de stakeholderi deschisa publicului. EIP-urile nu sunt totusi mecanisme de finantare directa, proiectele din cadrul lor trebuie sa obtina finantare prin call-uri separate (tot prin Horizon 2020, Fonduri Structurale sau alte surse nationale si / sau private).
  • Alta prioritate a Horizon 2020 este Institutul European de Tehnologie (EIT).. Un instrument interesant al institutului este conceptul de Knowledge and Innovation Community (KIC), care se constituie ca o entitate (privata, publica, sau non-profit), ce coordoneaza actorii din asa-zisul “Triunghi al Cunoasterii” (Knowledge Triangle)  - din sectorul cercetarii, din educatie si din mediul privat. Formulele de organizare ale acestor KICs merita investigate si poate aplicate si la noi, pentru ca au potentialul de a crea un mediu de colaborare intre sectoare ce poate accelera procesul de obtinere a rezultatelor cercetarii si difuzarea cunostintelor. Exista 17 astfel EIT KICs la nivel european, si au fost constituite ca centre de co-locatie ce promoveaza inovatia in domenii tematice ca Schimbarile Climatice, Energia sustenabila si ICT. In 2014 se vor lansa inca doua call-uri de formare de astfel de Comunitati de inovatie pe modelul KIC-urilor existente, in domenii ca imbatranirea populatiei si materii prime (folosirea eficienta a resurselor naturale).
On februarie 1st, 2014, posted in: Articole pe blog by Tags: , , , ,

Leave a Reply